„RELIGIA MEA ESTE DRAGOSTEA“

Mama de pe facebook și timpul ei de calitate

de

Nu este important cât timp stăm împreună, important este să fie timp de calitate, mi-a spus, într-o zi, mămica unui băiețel. Uite, stau cu el o oră, dar sunt cu el. Aici. Lângă el. Așa vedeam și eu că este: lângă el, mai exact el pe tobogan, ea pe băncuță butonând telefonul.

Am întâlnit la mai multe persoane conceptul timp de calitate și m-am gândit că este un fel de timp petrecut așa cum îți place cel mai mult, singură sau cu cei dragi. M-am gândit că te rupi de tot și de toate, oprești timpul și spui: felia asta de vreme e numai a mea și o împart frumos cu tine, pentru tine sau cu mine, pentru mine. Ce nu am reușit eu să pricep: de ce oare am nevoie de acest timp de calitate, dacă mă străduiesc să trăiesc frumos, să fac lucruri care îmi plac și să pun suflet în tot ceea ce fac pentru mine și cei din jurul meu? Viața noastră nu trebuie văzută ca un mozaic de intervale orare cu timpi de calitate și timpi neconformi. Eu nu cred că trebuie să oferim, după ceas, momente frumoase celor pe care îi iubim pentru ca apoi să ne întoarcem împăcați la ale noastre, mulțumiți că am dat o felie de fericire pe pâine odată cu iubirea noastră în porții mici.

Trăim prea mult pentru gura lumii și prea puțin pentru sufletul nostru. Mămica din povestea mea predă copilul bunicilor sau tatălui și își vede de viața ei, mulțumită că a bifat momentul timpului de calitate petrecut cu copilul ei, că acesta știe că mami îl duce la film sau în parc și îi oferă vată pe băț și kurtos kolac. Mămica din povestea mea nu știe ce frumoase sunt serile cu povești șoptite la culcare sau diminețile devreme cu codițe împletite și șireturi care nu știu să-și facă fundă singure. Nu știe că, dacă pui iubire necondiționat și nemăsurat, fiecare clipă este frumoasă și de calitate, chiar dacă puiul este bucuros sau trist, necăjit că nu îi iese rezultatul la vreun exercițiu de la mate sau bucuros că a primit cartonașele lipsă în colecția de la Mega.

Nu cred că în iubire, în oricare dintre formele ei, vorbim de timp de calitate. Conceptul mi se pare fals și forțat. Când iubești, nu măsori, doar dăruiești permanent și necondiționat. Când te dai după cireș, atunci explici iubirea științific, porționezi timpul și aduci dovezi de fericire pe facebook și pe instagram ca să te convingi pe tine, în primul rând, și apoi galeria ta  de prieteni virtuali, că trăiești frumos și ai găsit rețeta fericirii moderne.

Trăim într-o perioadă de boom tehnologic fără precedent, timpul se comprimă și ne obligă să fim concentrați și rapizi, zilele aleargă nebune și suntem prinși în păienjenișul de obligații și griji, dar peste tot și peste toate, iubirea îndulcește toate pastilele amare, ne luminează viața și ne oferă clipe magice.

Dați-mi un punct și răstorn Pământul! a cerut Arhimede, preocupat să definească legi fundamentale în fizică. Puneți suflet în tot ce faceți, clipă de clipă, și veți trăi frumos, după legi fundamentale de iubire! îndrăznesc eu să vă propun.

 

Foto IULIA MICLEA

Categorii:
ATITUDINE

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title