Îi aruncă o privire rece, albastră, un amestec superior de milă și succes, sub filtrul înnegrit al unor gene false. Este regina, este la ea în regat, semeață peste întreaga sală de mese. Turista este o instrusă, o insă la o masă așteptând un platou vânătoresc. Vânatul este altul și vânătorul se trezește după ani de căsnicie cuminte. Turista este frumoasă, dar soțul ei nu o vede acum. Nu o vede deloc. Este fascinat de apariția în pantaloni de piele și privire albastră. Înaltă, frumoasă, rece ca un sloi de gheață. Este o tentație, este o invitație la vânătoare.
El este fermecat. Turista nu umblă cu pantaloni din piele și tocuri înalte. Turista nu își face buzele roșii și nu își ascunde ochii după culori și extensii. Poate ar vrea, dar el îi interzice. O vrea numai pentru el, să o știe numai el, frumoasă, simplă, a lui, acasă la ei. El este fermecat acum de toată recuzita pe care i-o interzice soției sale.
Regina albastră este o provocare. Captează toată atenția bărbătească. Are toate armele pregătite pentru atac. Nu știe dacă mai seamănă cu fotografiile ei din alt timp, are părul vopsit și gura înroșită cu smac de calitate. Ochii albaștri, ca ai bunicii materne, îi strălucesc sub genele îndesite artificial. Este frumoasă, este înaltă, este dominatoare. Toate pălesc lângă ea. Niciuna nu are atitudinea ei, niciuna nu respiră atâta dorință. Regina albastră se hrănește din vanitatea femeii dorite de toți.
Turista are capul plecat. Simte că este în plus într-un joc de seducție doar pentru doi, simte electricitatea și otrava tentației. Ea se ceartă în gând că stă ca o bleagă, că nu are curajul să bată cu pumnul în masă. Ea tace, regretând că tocmai azi n-a aruncat un strop de culoare în obraz și stă așa, ca o statuie, martor mut și surd și al unui joc cu potențial amoros.
El este fascinat de regina albastră. Vorbește mult și tare, ca să se audă, ca să se remarce, ca să îl vadă ea. Se agită, trece dintr-o încăpere în alta, din salon, în terasă și din nou în salon. Regina îi vorbește de la înălțimea staturii sale de divă, cu buzele roșii și ochii aprinși. Încă o  muscă îi pică în plasa întinsă. Încă un pește care trage momeala din năvod. Ea știe că poate avea pe oricine, chiar și pe acest EL cu nevastă frumoasă, dar nu prea îi mai pasă.
Regina se uită cu milă și sclipiri de învingător la turista tăcută. Ii simte umilința și jena. Îi pare rău pentru ea și ar vrea să-i spună să nu se teamă. A obosit, dar s-a obișnuit așa fatală și nu se poate opri. El este la fel ca toți ceilalți și ea, regina vampă, nu asta așteaptă. Ea îl vrea pe bărbatul care n-o vede, ea îl așteaptă pe bărbatul care n-o vrea. Nu îi trebuie preș la picioare, nu vrea căpșuni de mărțișor. Regina așteaptă altceva, dar până atunci se amuză și provoacă. A fost și ea a treia într-un joc de doi și și-a jurat să nu se mai repete. Nici nu știe când s-a întâmplat, nici nu știe daca mai seamănă cu fotografia de atunci.
Au ieșit la frig. Regina le-a urat noapte bună. El își ia nevasta de mână și pleacă spre casă visând la ce ar putea să fie, dar nu va fi niciodată. Turista tace, cu ochii loviți de reproș. El regretă căsnicia cuminte. Nu are ce-i spune soției, o știe frumoasă, o știe cuminte, dar parcă a trecut o veșnicie de când sunt împreună. Vânătorul vrea să iasă la vânat. Vânătorul, prea sigur de căprioara de acasă, vrea să alerge după o ciută mai năzdrăvană. Atenție, stimate domn,  lumea e plină de vânători ca tine și ținta lor poate fi chiar liniștea ta.
FOTO: www.pixabay.com
