fbpx
„RELIGIA MEA ESTE DRAGOSTEA“

Iubirea de acasă te obosește și te enervează?

de

Uneori, iubirea înfruntă iar poveri de piatră. Probabil obișnuința este cel mai mare dușman al ei. Aceleași zile, aceleași gesturi, aceeași femeie, același bărbat. Zi de zi, împreună, la fel mereu, casnic, obișnuit. Probabil nu recunoști, dar așa simți. Vrei o schimbare, oricare. Vrei un timp al tău și atât. Aparent nu s-a schimbat nimic, în realitate, dragostea s-a transformat în obișnuință. Femeia de lângă tine este o pradă ușoară, de atâta timp, de atâția ani. Aceiași ochi, aceleași ticuri, aceeași conversație. Bărbatul tău s-a blazat, a uitat să se uite la tine ca la o femeie dorită, a uitat de dezmierdări, a uitat de flori.

Dimineața începe la fel, de atâția ani, de atâta vreme. Seara se termină la fel. Fără plimbări romantice, fără tandrețe, doar cu politica de la televizor. Nimic mai mult. Nimic mai simplu. Și lucrurile se leagă și merg inerțial, zi de zi, fără să simți că te rupi, fără să simți că te pierzi. El de ea, ea de el.

Tentatia îți face cu ochiul din toate colțurile vieții. Îți simte plictiseala, știe că vrei să joci într-un film cu decoruri noi. Vrea să apese iar pe butonul ACTION, vrea sa să strige din nou- Atenţie! Filmăm! Și parcă te atrage și îți place, pentru că acasă ai iubire pe pâine pentru care nu trebuie să mai alergi prin ploaie la ora de întâlnire, pentru care nu trebuie să tremuri de emoție la primul apel. Acasă ai iubirea la degetul mic și nu mai ai chef să o trăiești așa liniștit, fără frisoane, fără provocări.

Și uite așa, încet-încet, iubirea de acasă te obosește și te enervează. Orice omisiune, orice greșeală cât mică, cât de nesemnificativă, devină o greșeală de neiertat. Un afront fără nicio scuză. Azi așa, mâine mai mult, iubirea cu acte devine agasantă, un lanț care te strânge și care te sufocă. Ești prins într-o capcană și nu știi cum să scapi, măcar un pic, măcar pe furate. Te simți vinovat și nevinovat în același timp. Vrei aer proaspăt, parfumuri noi. Intri în panică și cauți sprijin în afara casei tale, la prieteni, la vecini, la străini.

Tentația este acolo, te așteaptă să faci pasul spre ea. Te simte. Știe că eziți. Dar ea este acolo, apetisantă, odihnită, albastră. Ea țese plasele cu care te înconjoară. Și când ești gata, nici măcar nu contează cât de valoroasă este momeala. Ea știe că oricum nu vezi și că oricum nu îți pasă. Nu vei compara iubirea de acasă cu iubirea de pe stradă. Orbirea este mare, nu vei compara și nu vei observa că lași un diamant pentru o mână de cărbune. Tentația își țese pânza de păianjen și știe că, mai devreme sau mai târziu, undeva, îi vei ceda.

Statistica ne arată că sunt mai mulți EI decât sunt ELE, fugari din bomboniera conjugală, că EI sunt mult mai tentați să fugă din cuibul casnic, măcar așa, într-o aventură cu dresuri de mătase. O vreme, din plictis, din curiozitate, din nu știu ce… Apoi se permanentizează, se rafinează în minciună și vânat. Statistica este făcută din numere, amantlâcul din iubire pe furate și minciuni. Statistica ne spune că EL, realitatea ne arată că și EA…

www.pixabay.com

Tag-uri:
· · · · · ·
Categorii:
DRAGOSTE

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title