Uite o întrebare care mă frământă de multă vreme. Noi, călătorii, alegem un zbor după mai multe criterii. Pentru mine, contează foarte mult orarul de zbor, unde – surpriză! – low cost-urile au cele mai bune ore. Oare cum or fi reușit?
În toate posterele și reclamele online și offline, zâne frumos aranjate, de la țoale la pantofi, zâmbesc ademenitor și te poftesc în pânza lor de păianjen. Vino la noi!, par a zice rujatele din poze, vinoo, vinooo! În fotografii, totul este roz şi cu sclipici. Despre umilința care te așteaptă chiar de la îmbarcare nu spune nimeni nimic.
Cum te prezinți la ghișeu, ochiul vigilent al funcționarei de la low cost, scanează bagajele și, parcă înadins, caută să te prindă cu ceva. Câte bagaje de mână aveți? Aceasta este întrebarea care de cele mai multe ori declanșează circul. Eu, spre exemplu, am un fel de portofel mare, un organizator de acte, în care îmi țin biletele de avion și toate rezervările – hotel, mașină, ce-o mai fi nevoie. Vigilenta de la ghișeu, cum pune ochiul pe organizatorul meu, începe să țipe că am două genți. Nu am două genți, uite, e mic și intră în geanta de mână sau în rucsacul meu de drum lung. Și stai și explică..
La ultimul zbor, că ne-a liniștit între timp COVID-ul și ne-a așezat în coliviile noastre de acasă, experiența de la check in a fost cea mai urâtă dintre toate. Probabil din vina mea pentru că m-am dus să-mi cântăresc bagajele (plecam la schi!). De bucurie că nu am sărit calul la kilograme dar şi pentru că aș fi fost prima la coada groasă care mă așteptam să fie (că așa este mereu), am lăsat geamantanul pe cântarul de la ghișeu și am rămas acolo ca să aștept să apară careva. În apărarea mea, pot spune că m-a trimis acolo o doamnă de la ghișeul de informații al companiei cu pricina. În plus nu scria nicăieri că este interzis să aștepți sau că este interzis să te apropii de cântare.
După un timp de așteptare, care nu m-a deranjat deloc, au apărut operatoarele de la check in. Una dintre ele a întrebat pe un ton foarte urât: Care e problema? Ce căutați aici? Apoi a început să mă certe că nu aveam voie să aștept lângă ghișeu pentru că ele și-au lăsat acolo gențile și hainele. M-am simțit ca ultimul om. Dacă am ales să merg cu low cost-ul lor a fost din cauza orarului de zbor. În plus, sunt un om care muncește cinstit și nu buzunărește pe nimeni. Trebuie să recunosc faptul că soțului meu i-a sărit muștarul și de aici, la refuzul lor de a ne mai îmbarca, nu a fost decât un pas. Obraznica s-a aliat cu șefa ei și ne-a luat la ceartă și mai rău, simpaticul a început să scoată flăcări pe nas, ca balaurul din poveste și le-a zis tot ce credea despre ele. Într-un final, toată lumea aștepta scuze. Și noi, și ele. Nu le-a primit nimeni, așa că ne-au îmbarcat în cele din urmă, ultimii din coadă și într-un mare dispreț.
Am lucrat și eu mulți ani cu publicul, am trăit un faliment de bancă și am fost la ghișeu, în linia întâi, dar niciodată nu mi-am jignit și nu mi-am disprețuit clienții. Înțeleg oboseala și consumul nervos, pentru că mi s-a întâmplat și mie de o mie de ori să simt epuizare, dar nu înțeleg superioritatea închipuită. Doamna respectivă de la check in, în loc să vorbească cu impertinență, putea să mă roage frumos să îmi iau bagajul și să aștept în alt spațiu. Era o atitudinea mult mai corectă din punct de vedere profesional. În loc să mă bănuie că îi umblu în geantă, putea să îmi explice procedura și cu siguranță mă conformam.
Clienții de low cost sunt poate, în marea lor majoritate, mai modești și pleacă cu sacoșa de rafie ca să își facă un rost în lume.Până să apară low cost-urile, oamenii mergeau cu autocarele pentru că atât își permiteau. Low cost-ul i-a chemat în aeroporturi, low cost-ul a știut să pună mâna pe orarele cele mai bune de zbor, dimineața și seara, la ore rezonabile. De ce, atunci, această atitudine față de ei? Sper că după această criză declanșată de pandemie, atunci când se vor relua zborurile, inchizitoarele de la chek in să fi învățat să aprecieze și sacoșele de rafie, pentru că după cum se vede, pâinea lor de acolo se plătește.
Pentru că sunt un om corect, trebuie să recunosc faptul că, odată urcat în avion, lucrurile se schimbă și personalul de zbor se comportă frumos. Problema este la check in. Acolo le place să numere și să măsoare bagaje, să calculeze extra taxe și să dea locurile cât de împrăștiat se poate în tot avionul.
FOTO: www.pixabay.com
