„RELIGIA MEA ESTE DRAGOSTEA“

Așa și? Ești frumoasă, ești deșteaptă, musai să fii fericită!

de

Ei şi ce dacă te împiedici? Și ce dacă te încurci? Stai, plângi și te jelește cât ai nevoie, dar, după ce ai uscat și ultima lăcrămioară, hopa sus! Gata! În viața asta cazi și te ridici, dar când te ridici nu te mai uiți înapoi. Tot înainte! Cât timp te-ai jelit, în partea a doua a perioadei de disperare, când încep creierii să se mai dezmorțească și privirea să se dezlipească din ceață, atunci începi și tu să analizezi situația între două sughițuri ori două oftaturi, fiecare cu stilul său. Începi să te gândești și treci de la de ce tocmai mie? la o întrebare mai analitică, ce mama naibii nu am făcut bine? La pasul următor, când deja începi să observi că afară soarele e sus pe cer, strălucitor și de mult timp, te întrebi, mai detașată de scenariul dramatic pe care l-ai tot molfăit în minte destulă vreme – Stai așa! Și dacă nu sunt numai eu de vină? Și, după ce te scuturi un pic, dai fuga la şifonier și constați că jelania ți-a adus în dar și câteva kilograme în minus (asta dacă ești genul care nu mănâncă la supărare), apoi fuga la coafor că doar n-o să rămâi toată viața ta înțepenită cu aceeași mutră că în liceu și școala generală. Bagi o culoare mișto de tot și o frizură cool, te uiți în oglindă, vezi ce-ți place și îți spui: Așa și? Ia mai lasă-mă cu prostiile. Sunt frumoasă și deșteaptă. Merit să fiu  fericită!

În viața asta, de eșec, de greșeală, de supărare ori deznădejde nu e scutit nimeni. În plus rețeta succesului absolut nu o are nimeni. Toți, absolut toți, chiar și cei mai de succes dintre premianții planetei au dat-o în bară la un moment dat. Secretul este acela al revenirii. Cazi și te ridici, nu renunți la visul tău, doar schimbi paradigma. Și mai este ceva, ai mereu încredere în tine, pentru că, nu-i așa, dacă vrei poți muta munții!

M-am împiedicat și m-am împotmolit și eu de multe ori. M-am jelit, m-am descurajat, m-am uitat să văd soarele și pe strada mea, am dat și pe la coafor (obligatoriu!) și, până la urmă, am ieșit la lumină, unde – ce să vezi? – era viață multă, frumoasă, colorată, efervescentă. Da! Există viață și după eșec. Da! Una frumoasă și fericită. Și am mai descoperit ceva, viața cea nouă îți oferă recompense, premii, așa ca să vezi că de fapt nu ai pierdut nimic, din contră, ai ieșit în câștig, pentru că era cât pe ce să treci pe lângă ceva mult mai important pentru tine, pentru că era să ratezi felia ta de tort prea preocupată fiind de ceva firimituri căzute.

Am fost odată la un interviu la o firmă importantă. Am fost la mai multe, unele le-am luat, la altele ba mi s-a spus că nu am experiență, ba că am prea multă școală. Revin însă la acest interviu pentru că, dintre toate interviurile mele pentru angajare, acesta m-a întristat cel mai mult. Pentru că era primul interviu, pentru că era primul refuz. Am plecat pleoștită și descurajată. Pe atunci credeam că trebuie să fiu perfectă în tot ce fac, să fiu mereu premiantă, să merg tot înainte ca pionierii, să mă pricep la toate ca partidul comunist. Acum, privind retrospectiv, acel eșec a fost de bine, pentru că refuzul de atunci mi-a deschis alte porți și alte drumuri. Și a fost bine. Și am avut noroc. În plus, acum știu să mă iert că nu mă pricep la toate și nu îmi mai cer luna de pe cer.

Dar cea mai frumoasă recompensă pe care mi-a dăruit-o viața după ce m-am împiedicat și m-am rănit un pic într-o poveste care trebuia să fie cu zâne și cu feți frumoși a fost întâlnirea cu omul cel mai potrivit pentru mine din toată lumea aceasta. Ne strângem și ne încovrigăm în tot felul de gândiri înguste, impuse de șabloanele sociale, dar când ridicăm ochii spre cer, mai ales noaptea, când se vede nemărginirea printre stele, descoperim că avem aripi și că putem fi cu adevărat fericiți. Aripile mele le-a găsit și mi le-a așezat pe umeri soțul meu. A fost ca și când aș fi scăpat dintr-o mare anchilozare. Iubitul meu mi-a potrivit aripile de care nici nu știam că există și mi-a dat curaj să zbor. Ce ar fi fost dacă nu mă împiedicam? Ce ar fi fost dacă nu aveam zgârieturi pe suflet?

Asta este viața! Cazi și te ridici și când te ridici mergi tot înainte, ca pionierii, și știi ce vrei. Ești frumoasă, ești deșteaptă, musai să fii fericită!

FOTO- www.pixabay.com

Categorii:
ATITUDINE

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title